Increderea

       Încrederea într-o persoană este doar atunci cînd o cîştigă, cînd însuşi ştie absolut totul, cînd este o părticică din sufletul tău! Pentru a pierde încrederea este foarte uşor, e uşor să dezamăgeşti o persoană, e uşor să-i provoci durere, dar odată ce ai făcut asta cale întoarsă nu mai este...
Stau şi mă gîndesc, cît de dureros e atunci cînd ai încredere şi la un moment dat tot se preface în minciună, laşitate şi făţărnicie.Viaţa este ca o pînză de păiangen, o ţeşi formîndu-i un strat puternic, iar cînd cineva te răneşte un fir se rupe, o legi cu greutate şi începi să ţeşi mai departe...
 Omul e ca un fulg pufos şi gingaş de nea, care cade o dată şi odată pînă la pămînt... fulgul are un oarecare privilegiu - se topeşte, dar cu părere de rău omul se ridică pentru a merge mai departe şi a cădea din nou...
Încrederea este simţul de bază a unor relaţii. Pe cînd neîncrederea este ucigătoare.Mereu vor exista oameni care te vor răni, aşa că ceea ce trebuie să faci, e să-ţi păstrezi încrederea şi doar să fii mai atent data viitoare în cine te încrezi!!

Stropi de apă...

Plouă...Pic,pic,pic.. picătură cu picătură cade pe pamîntul însetat. Mulţi din noi adoră şi aşteaptă cu nerăbdare acest fenomen magic.

Atit de mult iubesc să stau pe pervaz uitîndumă pe geam, să rămîn faţă în faţă cu gîndurile mele. Să mă gîndesc la tot ce mă înconjoară. Pare banal, dar tot odată feeric. Şi nu înţeleg oare de ce tot ce e in jurul meu pare a fi străin?! Un fior melancolic simt pe pielea mea. Mă simt singură, mică, neajutorata, neputincioasă şi naivă. Sunt ca o picătură mică într-un lac întreg.

Ploia atit de inocentă şi pură ce formează o pasiune umană,ce ne farmecă pe toţi. Atit de fin şi dumnezeiesc încît aş putea zice că cel ce priveşte şi admiră ştie ce înseamnă perfectul. Iar perfectul însăşi este încîlcit în pînzele sufletelor noastre!

Ginduri ce vrajesk)

Toţi spun că Frumosul va salva lumea! Intresant nu? Dar nimeni nu se gîndeşte că cel mai frumos de pe lume nu este chipul, ci sufletul! Sufletul este cel care stă pe car, corpul este carul, intelectul e vizitiul, mintea e frâul. Simţurile sunt caii, obiectil lor e drumul. Cel care le foloseşte este inzestrat cu corp, simţuri şi minte. Sufletul este o realitate teribila, poţi să-l cumperi, să-l vinzi,  să-l schimbi.... să-l otrăveşti sau să-l faci perfect!

 De multe ori ne alegem prietenii după cum arată, sau după popularitate.Hmm.. eu ce pot să spun?! Pot să spun că prietenii adevăraţi îţi vor fi mereu alături orce s-ar întîmpla,nu te vor trăda niciodata! În ziua de azi oamenii sunt făţarnici şi atit de prefăcuţi încît nu mai ştii cu cine să vorbeşti şi cu cine nu. Cu părere de bine timpul arată ce fel de persoană ai alături. Am prieteni care mă iubesc, prieteni cărora le pasă de mine, prieteni care mă indispun şi prieteni care mă urăsc!   Sunt incă o fiinţă micuţă dar am trecut prin multe dureri şi îmi dau seama ca debea e începutul. Trecutul este trecut şi principal acum este prezentul! Vizitarea timpului trecut este sursa însăşi a nefericirii. Pentru că trecutul este teritoriul regretelor şi remuşcărilor : suferi deopotrivă - şi pentru lucrurile pe care nu le-ai făcut, şi pentru cele pe care le-ai făcut.Pentru unele suferi că s-au terminat, pentru altele că n-au început! Doar călcînd prin spini poţi ajunge la ideal. În viaţă nu sunt numai momente fericite, dar mai sunt şi diferite incercări ale destinului. Poţi cîştiga în acest joc dificil aşa numit VIAŢA doar cu capul sus şi mergînd înainte!